Geto dacii – tinuta vestimentara

geto dacii cover

Originea geto dacilor

Geto dacii – origine. Originea geto dacică a vechilor locuitori de pe aceste meleaguri poate fi ușor demonstrată și prin asemănarea izbitoare dintre costumul popular al țăranului român și cel al străbunilor lor geto daci. Din scrierile antice ne putem da seama de trăsăturile fizice ale dacilor. Erau oameni înalți, puternici, mustăcioși și bărboși. Aveau pielea albă, ochi căprui sau negri, mai rar albaștri. Galenus, Aelius Galenus, sau Claudius Galenus din Pergam (n. 129 – d.200 sau 216), fost ultimul mare medic al antichității, prezintă înfățișarea dacilor :

„Dacii au pielea rece şi umedă şi din această pricină moale, albă şi fără păr.”

geto dacii 06
Geto dacii – portul traditional

Ca și astăzi, clima temperat-continentală a teritoriului Daciei îi determina pe locuitorii săi să poarte două feluri de îmbrăcăminte: haine ușoare pentru perioadele calde și haine mai groase pentru perioadele reci ale anului. Portul dacilor se diferenția deci, în primul rând în funcție de anotimp.

geto dacii 08
Portul barbatesc al geto dacilor
geto dacii 07
Portul barbatesc al geto dacilor


Poetul latin Publius Ovidius Naso (43 î. Hr. – 17 d.Hr.) a trăit ultima parte a vieții exilat în Tomis, pe țărmul Mării Negre. Este unul dintre autorii antici care au oferit cele mai detaliate descrieri ale teritoriilor stăpânite de geți. A descris țărmurile Mării Negre în lucrările Tristele şi Scrisori din Pont, plângându-se de gerurile năprasnice, de locurile primejdioase, stăpânite de barbari.


În lucrarea sa Triestele Ovidius descrie îmbrăcămintea geților pe timpul iernii.


„Oamenii se feresc de gerurile grele îmbrăcând piei de animale și pantaloni cusuți, numai fața li se vede din tot trupul. Deseori auzi sunând firele de păr, când sunt mișcate, din pricina gheții ce atârnă de ele și barba cea albă le strălucește ”

geto dacii 09
Portul barbatesc al geto dacilor
geto dacii 10
Portul barbatesc al geto dacilor

Pe timp de vară geto dacii purtau îmbrăcăminte țesute din lână, in, cânepă, iar pentru anotimpul rece îmbrăcăminte croită și cusută din piei de animale. (Romanii nu purtau pantaloni !).

geto dacii 24
Geto dacii – portul traditional
geto dacii 15 1
Geto dacii – portul traditional

Geto dacii – Portul barbatesc

Portul bărbătesc era mai simplu și era format din cămașă cu mâneci lungi, cu croială tip tunică, lungă, albă, din pânză. Pantalonii erau lungi și strâmți (cioareci, ițari) confecționați din pânză sau postav din lână diferiți în raport de anotimp, precum și în funcție de ocazii, vârstă, sex, adaptat ocupațiilor specifice perioadei istorice.

De interes:  Portul popular moldovenesc

Peste cămașă își puneau un brâu țesut din lână sau chimir din piele, în funcție de zonă sau ocupație. Brâul, de culoare roșie, cu o lățime de 25 cm, putea avea o lungime de până la 2 metri. Chimirul era compartimentat în interior, iar la exterior era înfrumusețat cu ținte din bronz. În sezonul rece peste aceste haine purtau pieptare, mantii sau cojoace din blană de oaie.


Ușor de recunoscut în orice reprezentare imagistică, căciulile dacilor, cu nota specifică – vârful aplecat în față, erau confecționate din material țesut în casă pentru timp de vară sau din blană de miel pentru iarnă. Căciula dacică, numită pileus, era nu numai un acoperământ de cap, ci și un semn distinctiv. Dacii care purtau pileus – pileatii – făceau parte din pătura socială superioară, formată din aristocrați (tarabostes) şi războinici. Cei din pătura socială inferioară – comati (sing. comatus) – nu purtau pileus, aveau capul descoperit.

geto dacii 19
Portul barbatesc al geto dacilor
geto dacii 21
Portul barbatesc al geto dacilor


Nu există informații certe referitoare la dreptul de a purta pileus, probabil acest drept era dat de ocupația sau funcția în cadrul comunității, disponibilitatea și abilitățile războinice, vârstă, poate chiar mărimea averii și desigur, reprezenta o oarecare onoare. Probabil că acest drept putea fi dobândit pe parcursul vieții, în funcție de meritele fiecăruia. Bărbații geto-daci purtau plete și barba nerasă după cum rezultă și din descrierea lui Ovidius.

Geto dacii – Portul femeiesc

Portul femeiesc era compus dintr-o cămașă de pânză (actuala ie nationala), care acoperea partea superioară a corpului, poale și o piesă țesută din lână cu ornamentație ce se deosebea de zona din care provine sau statutul său social.

De interes:  Colectia de scoarte romanesti a Muzeului etnografic al Moldovei - Iasi
71742620 2373457409375510 5477462012671819776 o
Portul femeiesc al geto dacilor
geto dacii 14
Portul femeiesc al geto dacilor
geto dacii 11
Portul femeiesc al geto dacilor

Această piesă care acoperea partea inferioară a corpului va purta ulterior denumirea de catrință, fotă, valnic, opreg. Femeile geto-dace își acopereau capul cu diferite țesături și podoabe sub forma unor marame, năframe sau cununi. Ca și caracteristică a portului feminin consta în utilizarea albului ca fond, format din țesături de in, cânepă sau lână. În privința aspectului cromatic al vestimentației îndeosebi la bărbați era sobru pe când la femei și copii mai bogat în colorit realizat prin folosirea unor pigmenți naturali obținuți din plante și cunoscuți numai de ei. Columna Traiană ni le înfățișează purtând uneori și o manta lungă, bogat drapată. O basma, probabil colorată, le acoperea părul.

Modelul încălțărilor purtate de geto dacii s-a transmis prin generații sub numele de opinci și care au constituit până pe la mijlocul secolului al XX-lea piese vestimentare ale portului românesc, asemănătoare cu cele purtate de daci în urmă cu două milenii.

geto dacii 17
Portul geto dacilor
geto dacii 13
Portul barbatesc al geto dacilor

Purtate în trecut atât de bărbați cât și de femei, având o origine atât de veche, opincile au evoluat într-o mare varietate de forme. Cele mai obișnuite erau opincile cu cusătură la mijloc, realizate dintr-o singură bucată aproximativ dreptunghiulară din piele de porcină sau de bovină, cu legături numite nojițe.
Nojițele opincilor pentru femei erau făcute din păr împletit în timp ce nojițele opincilor bărbătești erau sub forma unor curelușe subțiri, din piele.
Opincile nu se purtau pe piciorul gol. Rolul ciorapului de astăzi era substituit de obiele, bucăți dreptunghiulare din pânză sau țesătură de lână, cu care era învelit piciorul, peste care se legau nojițele.Geto dacii


Treptat, acest tip de încălțăminte a fost înlocuit de cizme, bocanci sau pantofi.
Vestimentația anticilor daci are corespondent astăzi în portul popular tradițional românesc specific, conservat de păstrătorii tradiției populare, satul românesc și țărănimea română.

Această clasă socială, din păcate astăzi pe cale de dispariție, a fost cea care a păstrat zestrea poporului român.

(sursa foto: Asociatia Culturală Geto Dacii din Moldova)

Articole recomandate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *