Colectia de scoarte a Muzeului etnografic al Moldovei insumeaza aproape cinci sute de piese, dintre care circa nouazeci sunt provenite din donatii. Majoritatea insa au fost achizitionate cu prilejul cercetarilor etnografice efectuate in Moldova. Dintre acestea se detaseaza ca realizare artistica si ca numar scoarte provenite din zona Moldovei extracarpatice.
In colectia muzeului predomina scoartele centenare ce reprezinta creatia artistica populara din a doua jumate a secolului al XIX-lea. Artista noastra populara, mesagera a gandurilor si a idealurilor colectivitatii, a stiut sa imbine culorile, sa stilizeze motivele, sa redea in ornamente si idei si mesaje ale unor gandiri milenare.

Tesaturile populare si colectia de scoarte


Tesaturile populare s-au dezvoltat paralel cu celelalte genuri de arta populara (crestaturi din lemn, cusaturi, ceramica), iar ornamentele intalnite pe scoarte, in alte forme si variante , apar si pe aceste creatii, confirmand unitatea in varietate a artei populare romanesti.
Scoartele moldovenesti s-au lucrat in cadrul gospodariei taranesti, la curtile domnesti si la castele boieresti. Cele mai vechi stiri scrise despre scoarte le gasim in secolul al XVI-lea (1561 – 1563), din vremea lui Despot Voda. Johan Sommer, profesor la Scoala latina din Cotnari, in elegiile sale scrise in limba latina, mentioneaza: „Fetele cunosteau arta tesutului la covoare. Covoarele erau decorate cu diverse ornamentatii. Erau tesute cu struguri, spre acele motive ce indica abundenta si pot da ochiului o impresie placuta.” In secolele al XVII-lea, ne vorbesc despre scoarte unii calatori straini. Aflam, astfel, din insemnarile lor, ca in Moldova existau ateliere de tesut. „Era o adevarata fabrica in fiecare casa.” Calatorii straini din seclul al XIX-lea au fost impresionati de tesaturile moldovenesti existente in gospodaria taraneasca. „Modestia casutelor este inviorata de belsugul lucrurilor tesute… Nu poti calca un astfel de prag fara respect pentru energia unei femei ca acesta, care lucreaza greu la camp, e o mama plina de ingrijire pentru copiii ei, tese mai mult ea singura imbracamintea alor sa si mai afla vreme si gust pentru ca sa faca a inflori o asemenea industri casnica.”
Materialul folosit la tesutul scoartelor este lana, in culori naturale sau vopsita vegetal. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea a inceput a se folosi vopsitul chimic. Cromatica vechilor scoarte moldovenesti era in nuante de verde, cafeniu, galben, albastru, rosu inchis. Aceste culori ne amintesc de coloritul frescelor monumentelor feudale din nordul Moldovei. Aparitia coloritului chimic la sfarsitul secoului al XIX-lea imbogateste aceasta cromatica cu unele nuante vii.
Irzeala la scoaret este din par de lana, in culoarea naturala, tors subtire si rasucit in doua. Pentru urzeala se ma folosea fuiroul de canepa, in special la lacicere. Batatura este din canura, a doua calitate de lana dupa ce s-a scos parul. Batatura se mai folosea si din lana cu „tatul” ( par si canura). Tegnica de lucru a scoartelor este tesutul in doua ite cu suveica la laicerele simpre, al caror decor este format din linii drepte si alesatura legata cu firele intrepatrunse, executate cu mana, la scoartele ornamentale. La tesut sau la ales se batea firul de lana cu spata si cu pieptenele de lemn sau fier.

Functionalitatea scoartelor (colectia de scoarte)

Din punct de vedere al functionalitatii lor, scoartele se impart in: laicere, paretare, „scoarte”, „scortica” si scoarta propriu-zisa. Laicerele sunt scoarte fara chenar, ce ating ca inaltime 80-90 cm. iar ca lungime pana la 4m. Denumirea de laicer este un derivat al cuvantului lavita – mobila din interiorul taranesc pe care se aseaza scoarta, asa dupa cum paretarul, „palitarul”, isi trage numele de la faptul ca era un laicer ce se fixa pe perete. „Scortarul” este un laicer ce ornamenta grinda aflata deasupra patului in interiorul taranesc traditional din zona Radauti. In zona fotograf Iasi, termenul de „scotaca” se folosea pentru sciarta ingusta ornamentata cu alesaturi.
Arta tesutului la covoare s-a dezvoltat de la simplele laicere din lana vopsita vegetal cu ornamente „in scaune”, „poduri” sau „praguri” si „vraste”, „gene” sau „genute”, la scoartele cu alesaturi ornamentate pe toata suprafata cu diferite motive geometrice, stilizari vegetale, zoomorfe si antropomorfe.


Decorul pe laicere se repeta intr-o succesiune ritmica pe toata suprafata sa. Colectia de laicere din Zamostea-Dorohoi sau Bucecea-Botosani, aflate in depozitele Muzeului Etnografic al Moldovei, ne ofera una dintre cele mai reusite creatii de acest gen, in care se pot descifra talentul si gustul artistic al poporului nostru, sensibilitatea si simtul estetic ce-l caracterizeaza.
In evolutia decorului, pe laicere apar alesaturile intre grupurile de vraste, ornamente geometrice, romburi, „furculita”, zig-zagul, „miezul de nunca”, „suveica”, ca si stilizarile vegetale, „pomul” si „bradul” In ornamentarea scoartelor, „pomul” este dispus pe orizontala sau veritcala. „Pomul” dispus numai pe verticala apare pe laicere. Motivul „pomisori” sau „spic de grau” intregeste decorul laicerelor moldovenesti din zona Iasi.

Ce reprezinta colectia de scoarte a Muzeului?


Scoarta este un laicer ornamentat pe toata suprafata. Scoartele inguste sunt liprsite in general de chenar, cu toate ca si de la unele scoarte late acest decor lipseste. Cele mai simple ornamente pe scoarta fara chenar sunt patratele redate in diferite culori, denumite: in „pave” in ” carti” sau in „obloane”. Triunghiurile dispuse in diagonala erau numite de popor „in costite” sau „coasta vacii”. Romburile erau numite „roate pline” si „jumatati de roata”, „sinatau” si „flori incheiate” sau „trandafir”.
Romburile concentrice au conturul in scari sau dintat, iar in centru un element simplu, o cruce, un patratele sau un romb.
Rozeta denumita „stea”, „luceafar”, frunza de vie, morisca sau floare de mar, ca si rombul sau roata sunt elemente de decor cel mai frecvent intalnite pe scoartele moldovenesti. Motivele geometrice de pe scoarte sunt denumite de popor „nationale”. Mostenite din fondul argaic autohton, ele s-au transmis pana in contemporanietate. Aceste motive amintesc de roata ca simbol al soarelui, cunoscut pe teritoriul patrie noastre de la traci.
Laicerele sau scoartele ornamentale in stele sunt caractreistice campiei Moldovei. In colectia muzeului exista valoraose scoarte cu astfel de motive. Dintre acestea se remarca una ce are campul verde, ornamentat cu stele si reomburi si care se crede ca a fost tesuta in anul 1770.


O scoarta din Deleni-Harlau, Iasi, veche de peste 100 de ani are campul verde deschis , iar chenarul de culoare roz spre rosu. Armonia cromaica a acesteia este intregita de decorul geometric si stilizarea vegetala „pomisori”. Chenarul are un ornament in forma de spriala, ce se intalneste si pe cusatura din zona. Zigzagul dispus in lungimea piesei, insotit de cruce constituie decorul central al unei alte scoarte. Zigzagul dispus in lungime se repeta in zace fasii, conturate de linii drepte, chenarul avand un motiv geometric – spirala, raspandit ca si in rombul sau steaua in ornamentica scoartelor moldovenesti. Succesiunea ritmica a motivelor ca si culorile vegetale pastelate folosite in ornamentica scoartelor moldovenesti incanta ochiul celui care le priveste.

colectia de scoarte a Muzeului
Scoarta cu motive antropomorfe si zoomorfe si vegetale


„Pomul vietii” Apare pe scoartele moldovenesti in multe variante: copac cu ramuri, brad, pom in vas, creanga sau rug. Pomul este uneori insotit de pasari, asa cum apare pe o scoarta de circa 150 de ani, sau pomii in vas care apar pe o alta scoarta ce are pe ea mentionat anul 1861. In numar de sapte, pomii sunt dispusi in lungimea scoartei, in 2 grupe, una de cate patru si alte de cate 3, deoarece unul din pomi este inlocuit cu anul tesut de scoarta. In varful pomilor, pasarile sunt perechi privinduse in fata, in numar de 8. Chenarul reprezinta o stilizare vegetala si geometrica si se afla in acelasi camp al scoartei. In traditia populara „pomul” simbolizeaza viata cu taote momentele improtante ale ei (nastere, casatorie, moartea), iar pasarea – sufletul, care dupa moarte, trece in lumea eterna, vesnica. La inmormantare pomul impodobit cu fructe, colacei si pasarele din aluat merge inaintea sicriului, ca apoi sa fie asezat la capul mortului. O scoarta din zona Iasi (bosia), ce are campul cafeniu deschis, este ornamentata cu pomisori stilizati, dispusi in grupe de cate 3 in lungime pe 3 randuri. In loc de chenar are (colturele) pe margine. Aceasta scoarta a fost tesuta in anul 1847. Scoarta formata din 2 bucati cusute la mijloc, un pe fond cafeniu si cealata verde, da impresia ca decorul format din pom si crengi se reflecta in apa, deoarece acelasi ornament pe cand cafeniu apare in pozitie inversa, rastunrata, pe fondul verde.

Stilizarea vegetala a scoartelor

Stilizarea vegetala a crengilor de pom frecvent pe scoartele moldovenesti. In compozitie ornamentala pomul sau creanga se repeta formand decorul central a scoartei. Stilizarea vegetala a crengilor de pom o intalnim pe o scoarta din zona Neamt, ce are pe ea tesut anul 1858. Dupa compozitia ornamentala, banuim ca a fost executata probabil la o manastire. In colectia muzeului Etnografic al Moldovei exista o scoarta ce are ca ornament central 2 pomi in vas, dispusi in lungime, unul continandu-l pe celalat. Campul este verde deschis iar chenarul rosu. In partea de sus a pomului 2 figuri antropomorfe costumate, culcate, se afla una intr-o parte si cealalta pe partea opusa, completand decorul. Coloritul chimic al scoartei atesta o vechime de circa 100 de ani. Reprezentarea calului, cerbului, cocosului sau porumbelului este de asemenea variata. Pomul in vas dispus pe verticala si cerbul pe orizontala formeaza decorul unei foarte frumoase scoarte provenite din Mosna-Iasi. Cocosul este motivul care se repeta in randuri pe suprafata unor scoarte, fiind redat intr-o cromatica diferita. El apare si in grupe de cate 2, avand intercalate intre ei trandafir stilizati sau fiind insotiti de motivul vegetal „pomisori”. Hulubi si copaceii, constituie si ei un important decor al scoartelor moldovenesti din zona Iasi. O compozitie ornamentala interesanta o aflam pe o scoarta din Zgura-Oltenesti judetul Vaslui. Stilizari antropomorfe, zoomorfe, vegetale si geometrice apar pe aceasta suprafata ca o sinteza a ornamentelor din aceasta zona. Doua femei cu diadema pe cap costumate cu rochii clopot avand bratele desfacute in unghi, constituie elementul central al decorului. Langa femei se afla 2 cerbi care aleagra, deasupra lor apare cate o pasare cu aripile desfacute. Sub bratul stang al fiecarei femei se observa care un caine. Compozitia se incheie la cele 2 capete ale scoartei cu cate 2 rozete cu 8 brate in mijlocul careia se afla o cruce. Studiind decorul de pe scoartele moldovenesti este interesant de subliniat dispozitia ornamentala a motivelor si faptul ca ornamentul respira de spatiul liber ce il inconjoara, fiind redat asa cum spunea Blaga, vorbind in general de arta noastra populara, „intr-o forma clasica, in sensul ca e masurata, discreta”. Valoroasa colectie de scoarte moldovenesti aflata in patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei-Iasi reprezinta un mijloc important de cunoastere a creatiei noastre populare, de valorificare a ei, pe un plan superior. Vezi si ie traditionala. Parte din piese, au fost prezentate intr-o expozitie tematica organizata la sediul muzeului in aprilie-noiembrie 1974, fiind prima expozitie de scoate moldovenesti organizata in orasul Iasi.

Colectia de scoarte amuzeului
Laicer cu motive in brad si pomisori – Miroslovesti – Iasi