Bluza romaneasca in pictura

Bluza romaneasca

Matisse si bluza romaneasca

Prin pictarea tabloului „La blouse roumaine„, Henri Matisse (1869 – 1954) i-a conferit acesteia din urmă durabilitate artistică și recunoaștere internațională. De fapt, pânza care se află acum în Muzeul de Artă Modernă din Paris, devenise simbolul românității și mai ales al feminității românești. Pictura este rezultatul a șase luni de muncă și a unui lung proces de simplificare prin care Matisse a trecut pentru a ajunge la această formidabilă fuziune de linii și culori.

Armonia puternică a suprafețelor colorate conferă acestui tablou o vitalitate remarcabilă.
Noutatea acestei pânze, în 1940, rezida în faptul că bluza romaneasca devenise în centrul subiectului, aducându-l în prim plan și conferindu-i o identitate specifică, numită.

Matisse avea o întreagă colecție de bluze similare, donate de prietenul său român, Theodor Pallady, unul dintre cei mai renumiți pictori ai vremii.Bluza romaneascaBluza romaneascaBluza romaneasca

Bluza romaneasca printre romani

Bluza românească a ajutat la definirea identității naționale de-a lungul unor evenimente istorice importante pentru formarea statului român: Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851) sau Theodor Aman (1831—1891), au făcut din bluza românească simbolul României revoluționare în 1848 sau unirea celor două principate, Țara Românească și Moldova, în 1859.

Pentru portretul alegoric al României revoluționare pictat la Paris în 1850, Rosenthal a luat-o ca model pe Maria Rosetti, prima jurnalistă din România și soția lui C.A. Rosetti.

Bluza romaneascaTheodor Aman, Unirea Principatelor / Uniunea Principatelor Române, 1859, Muzeul Național de Artă, București

Gheorghe Tattarescu (1820-1894), pictor neoclasic și revoluționar, s-a inspirat și din bluza românească într-o reprezentare alegorică și idilică a identității naționale.

De interes:  Tatal nostru si istoria insemnarii cu sfanta cruce

Bluza romaneascaBluza romaneascaNicolae Vermont (1866-1932), Țărăncuță cosând, 1929

Decorul rural și tema bluzei românești sunt prezente în operele pictorilor români din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la sfârșitul perioadei interbelice.

Pasionat de lumea satului românesc, pictorul Nicolae Grigorescu reprezintă bluza românească într-un cadru rural idilic în tablouri influențate de impresionismul francez al Școlii Barbizon. Registrul tematic rural continuă să scoată în evidență frumusețea bluzei românești reprezentate în picturile lui Nicolae Vermont, Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Camil Ressu sau Ion Theodorescu-Sion reflectând cadrul ideologic al vremii (tradiționalism, poporanism) cu un aspect mai întunecat. , departe de privirea idilică, chiar bucolică a lumii rurale românești.

Bluza romaneascaNicolae Grigorescu (1838-1907), Țăran din regiunea Muscel / Tărancă din Muscel

Bluza romaneascaNicolae Grigorescu (1838-1907), Tărancă torcând

Bluza romaneascaCamil Ressu (1880-1962), Două țărănci, Muzeul de arta Casa Simian, Ramnicu

bluza romaneasca 09Camil Ressu (1880-1962), Tărănci în biserică

Bluza romaneascaIon Theodorescu-Sion (1882-1939), Compoziție cu motive românești

Bluza romaneasca in trei lucrari putin cunoscute

Trei picturi mai puțin cunoscute completează dosarul nostru despre reprezentarea bluzei românești în pictură. Prima numită Tânăra româncă a fost realizată de pictorul francez Auguste Renoir în 1914. Celelalte două pânze reprezentând bluza românească sunt lucrările pictorului american Frederick Arthur Bridgman și ale polonezului Franciszek Teodor Ejsmond pictate în 1882 pentru prima și în 1885 pentru a doua.

Bluza romaneascaPierre-Auguste Renoir – Tânăra româncă, 1914, colecție privată, Statele Unite

Bluza romaneascaFrederick Arthur Bridgman (1847-1928), Doamnă română, 1882, Muzeul de Arte Frumoase, Boston

Bluza romanescaFranciszek Teodor Ejsmond (1859-1931), Young

Articole recomandate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *