Tatal Nostru

Tatal nostru si istoria insemnarii cu sfanta cruce

Semnul crucii nu este un simbol specific creştin nici ca gest şi nici ca formă; ca simbol al fericirii, crucea se regăseşte pe peceţi, pandantive şi stele, cu mult înainte de era creştină. Ea este un fenomen specific omului religios – tatal nostru. Pentru creştini CRUCEA este simbolul mântuirii noastre, ,,armă împotriva diavolului”. Întorcându-ne în timp, vom constata că în era primelor comunităţi iudeo-creştine, credincioşii îşi făceau pe frunte un semn care evoca altceva decât lemnul crucii pe care era răstignit Hristos. Ei erau însemnaţi …

geto dacii cover

Geto dacii – tinuta vestimentara

Originea geto dacilor Geto dacii – origine. Originea geto dacică a vechilor locuitori de pe aceste meleaguri poate fi ușor demonstrată și prin asemănarea izbitoare dintre costumul popular al țăranului român și cel al străbunilor lor geto daci. Din scrierile antice ne putem da seama de trăsăturile fizice ale dacilor. Erau oameni înalți, puternici, mustăcioși și bărboși. Aveau pielea albă, ochi căprui sau negri, mai rar albaștri. Galenus, Aelius Galenus, sau Claudius Galenus din Pergam (n. 129 – d.200 sau 216), fost ultimul mare medic …

ie nationala 2

Nunta cu port popular si ie nationala

Nunta cu port popular,Ie nationala in dar.Pantofii-s amu opinciIar costumele, tunici. Andreea si Marian. Familia traditionala Povestea celor doi incepe, bineinteles, intr-o zi calduroasa de vara: ne-am cunoscut pe cand amandoi lucram la brutaria unui sat linistit din Bucovina. Printre momentele in care framantam si coceam, ne mai aruncam unul altuia cate o privire, amandoi fiind mai mult decat timizi si mult a durat pana sa ne cunoastem. Azi o privire, maine o vorba, si asa am inceput sa iesim. Eram atat de stangaci. Nu …

Camasa barbateasca traditionala

Portul popular din satul Vicovu de Sus

Portul popular din satul Vicovul de Sus este folosit in special la sarbatori, de catre batrani. Tineretul si chiar cei mai varstnici se imbraca in haine de oras, procurate de la magazinele satesti. Mai jos veti gasi si raspunsul la camasa barbateasca traditionala din zona Vicovului de Sus. Costumul femeiesc Prezentarea costumului femeiesc o voi face incepand cu pieptanatura capului. Fetele inainte de casatorie pieptanau cu o carare intr-o parte. „Dinapoi” la ceafa faceau parul coada in 3-6-7 suvite. In coada se puneau flori si …

scoarte

Colectia de scoarte romanesti a Muzeului etnografic al Moldovei – Iasi

Colectia de scoarte a Muzeului etnografic al Moldovei insumeaza aproape cinci sute de piese, dintre care circa nouazeci sunt provenite din donatii. Majoritatea insa au fost achizitionate cu prilejul cercetarilor etnografice efectuate in Moldova. Dintre acestea se detaseaza ca realizare artistica si ca numar scoarte provenite din zona Moldovei extracarpatice.In colectia muzeului predomina scoartele centenare ce reprezinta creatia artistica populara din a doua jumate a secolului al XIX-lea. Artista noastra populara, mesagera a gandurilor si a idealurilor colectivitatii, a stiut sa imbine culorile, sa stilizeze …

tesaturi

Tesaturi romanesti din zona Moldovei

In acest articol ne referim la tesaturile traditionale si actuale de interior din Podisul Moldovei, zona Iasi, zona ce se evidentiaza prin varietatea si bogatia creatiilor artistice populare, intre care tesaturile ocupa un loc prioritar.Tesaturile de interior din zona Iasi se impun prntr-o mare diversitate de forme, prin discretia ornamentelor, ca si a paletei cromatice. Aceste creatii s-au dezvoltat, determinate fiind de anumite conditii geografice, economice, sociale si istorice.Tesaturile ce impodobeau interiorul traditional – laicerele, scoartele, macaturile, „prostirile” de pat si de culme, stergarele, fetele …

Portul traditional moldovenesc

Portul popular moldovenesc

In acest articol ne propunem sa tratam despre portul popular moldovenesc, pe baza cercetatorilor de teren pe teren efectuate de noi in cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei, in perioada 1951 si pana in prezent, cat si a cercetatorilor de etnografie efectuate pe Valea Bistritei, intre anii 1955-1959, de catre Grupul de cercetari complexe Bicaz al Academiei Romane din care am facut parte pentru studioul portului popular din aceasta zona. Introducere in etnografia portului popular moldovenesc, costum popular moldovenesc Pentru acesta socotim necesar sa pornim in …

suman moldovenesc

Sumane moldovenesti

Sumanul este o importanta piesa de port din costumul popular moldovenesc, care se poarta obisnuit iarna, de femei si barbati. Imbracaminte de tipul sumanelor din postav de casa, dimie sau panura se intalneste si in compozitia altor costume populare romanesti: in Banat, Transilvania, Oltenia si Muntenia, dar nu detine decat un rol secundar in costumul popular regional. Deosebirile tipologice, de croi, ornamentale si utilizare se datoreaza evolutiei locale si influentelor survenite in decursul istoriei. Toate aceste piese similare sumanelor, au nume diferite de la o …